2 Ianuarie - Ce a făcut Isus până la moarte

Un mesaj devoțional de John Piper, parte din seria Bucurii de Neclintit.
​© 2021, Asociația MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.

Și, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata, tot așa, Hristos, după ce S-a adus jertfă o singură dată, ca să poarte păcatele multora, Se va arăta a doua oară, nu în vederea păcatului, ca să le aducă mântuirea celor ce-L așteaptă (Evrei 9:27-28).

Moartea lui Isus ne poartă păcatele. Aceasta este esența creștinismului și a Evangheliei, esența lucrării mărețe de răscumpărare a lui Dumnezeu în lume. Când Hristos a murit, El ne-a purtat păcatele. El nu a avut propriile păcate. El a suferit pentru păcatele pe care alții le-au făcut, așa încât aceștia să poată fi eliberați de ele.

Acesta este răspunsul față de cea mai mare problemă din viața ta, indiferent dacă o percepi astfel sau nu. Există o soluție la dilema legată de cum putem fi drepți înaintea lui Dumnezeu în ciuda faptului că suntem păcătoși. Răspunsul este că moartea lui Hristos este o jertfă „pentru păcatele multora”. El a luat păcatele noastre și le-a pus pe cruce, murind acolo moartea pe care noi o meritam.

Ce înseamnă asta pentru moartea mea? „Oamenilor [mie] le este rânduit să moară o singură dată”. Asta înseamnă că moartea mea nu mai este punitivă. Moartea mea nu mai este o pedeapsă pentru păcat. Păcatul meu a fost îndepărtat. Păcatul meu este îndepărtat prin moartea lui Hristos. Hristos a luat pedeapsa.

Dar de ce mai trebuie să mor eu? Pentru că Dumnezeu dorește ca moartea să rămână în lume acum, chiar și printre copiii Lui, ca o mărturie continuă a grozăviei extreme a păcatului. Prin moartea noastră, noi manifestăm încă efectele exterioare ale păcatului în lume.

​Dar moartea copiilor lui Dumnezeu nu mai este dovada mâniei Lui împotriva lor. Ea a devenit poarta noastră către mântuire, nu către condamnare.