24 iunie / Pot fi mulțumit în orice circumstanță

Un mesaj devoțional de John Piper, parte din seria Bucurii de Neclintit.
© 2022, Asociația MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.

M-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. Știu să trăiesc smerit, și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m-am deprins să fiu sătul și flămând, să fiu în belșug și să fiu în lipsă. Pot totul în Hristos, care mă întărește (Fil. 4:11-13).

Trimiterea de către Dumnezeu a harului Său viitor, zi după zi, l-a făcut capabil pe Pavel să fie săturat sau înfometat, să prospere sau să sufere, să aibă din abundență sau să continue să slujească în lipsuri.

Expresia „pot totul” se referă cu adevărat la „toate lucrurile”, nu doar la cele ușoare. „Totul” are acest sens: „Prin Hristos, pot să fiu înfometat, să sufăr sau să trăiesc în lipsuri”. Acest lucru pune făgăduința uimitoare din Filipeni 4:19 în lumina corectă: „Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuințele voastre, după bogăția Sa, în slavă, în Isus Hristos”.

Ce sens are expresia „toate trebuințele voastre” în lumina pasajului din Filipeni 4:11-12? Ea are sensul a „tot ce aveți nevoie ca să căpătați mulțumirea care Îl glorifică pe Dumnezeu”. Ceea ce poate include perioade de foame și lipsuri. Dragostea lui Pavel pentru filipeni a curs din mulțumirea lui în Dumnezeu, iar mulțumirea lui a curs din credința sa în harul viitor al providenței infailibile a lui Dumnezeu, care era tot ceea ce el avea nevoie în perioade de belșug și în perioade de lipsuri.

De aceea, devine evident că lăcomia este opusul credinței. Ea înseamnă pierderea mulțumirii în Hristos, astfel că începem să tânjim după alte lucruri care să satisfacă dorințele inimilor noastre, în vreme ce doar prezența lui Dumnezeu le poate împlini. Și nu trebuie să ne mire că bătălia împotriva lăcomiei este o bătălie împotriva necredinței în făgăduința lui Dumnezeu că El va fi tot ce avem nevoie în orice circumstanță.

Acest adevăr este prezentat foarte clar în Evrei 13:5. Iată felul în care autorul argumentează în favoarea eliberării noastre de iubirea de bani – eliberarea de lăcomie – libertatea mulțumirii în Dumnezeu: „Să nu fiți iubitori de bani. Mulțumiți-vă cu ce aveți, căci El însuși a zis: ‚Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi’”. Credința în această făgăduință – „Nicidecum n-am să te las” – frânge puterea tuturor dorințelor care Îl necinstesc pe Dumnezeu – a oricărei lăcomii.

​Ori de câte ori simțim pornirile cele mai neînsemnate de lăcomie în inimile noastre, trebuie să ne trezim și să luptăm din răsputeri împotriva ei, folosind armele acestei credințe.