6 februarie / Persecutați aici, răsplătiți acolo

Un mesaj devoțional de John Piper, parte din seria Bucurii de Neclintit.
© 2022, Asociația MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.

El este ca un pom sădit lângă un izvor de apă, care își dă rodul la vremea lui, și ale cărui frunze nu se veștejesc: tot ce începe, duce la bun sfârșit (Ps. 1:3).

În ce fel ne îndreaptă către Hristos făgăduința Psalmul 1:3?

Ea spune: „tot ce începe, duce la bun sfârșit”. Cel neprihănit prosperă în tot ceea ce face. Este acesta un lucru naiv sau unul profund adevărat?

Dacă ne uităm la viața aceasta, cu siguranță că ni se pare că cei răi prosperă: „Nu te mânia pe cel ce izbutește în umbletele lui, pe omul care își vede împlinirea planurilor lui rele!” (Ps. 37:7). „Da, celor răi le merge bine; da, ei Îl ispitesc pe Dumnezeu, și scapă!” (Mal. 3:15).

Tot în această viață, cel neprihănit suferă adesea, iar bunătatea lui este răsplătită cu abuz. „Dacă am fi uitat Numele Dumnezeului nostru… n-ar ști Dumnezeu lucrul acesta?… Dar din pricina Ta suntem junghiați în toate zilele, suntem priviți ca niște oi sortite pentru măcelărie” (Ps. 44:20-22). Psalmiștii știau acest lucru. Noi nu protestăm față de ceva ce ei să nu fi cunoscut deja.

De aceea, când psalmistul spune, „tot ce începe, duce la bun sfârșit”, el nu este naiv. Dincolo de ambiguitățile acestei vieți, el ne îndreaptă către viața de după moarte, unde se va vedea eficacitatea adevărată – prosperitatea autentică – a tot ceea ce am făcut aici, pe pământ.

Acesta este felul în care Pavel gândea.

Mai întâi, el celebrează victoria lui Hristos asupra morții: „Unde îți este biruința, moarte? Unde îți este boldul, moarte?… Dar mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos” (1 Cor. 15:55, 57).

După aceea, el extrage implicația care ne învață că, drept urmare a acestei biruințe, orice fac cei credincioși va avea succes: „De aceea, preaiubiții mei frați… știți că osteneala voastră în Domnul nu este zadarnică” (1 Cor. 15:58). Când ceva nu este în zadar, asta înseamnă că va avea succes.

Deoarece Hristos a murit în locul nostru, El a garantat că orice faptă bună va avea succes – mai devreme sau mai târziu: „știți că fiecare… va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut” (Efes. 6:8). „Ferice va fi de voi când, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî… Bucurați-vă și veseliți-vă, pentru că răsplata voastră este mare în ceruri” (Matei 5:11-12). Vorbiți de rău aici, dar răsplătiți dincolo.

​Ceea ce pare naiv în Vechiul Testament („tot ce face, duce la bun sfârșit”) ne îndreaptă într-un fel profund către lucrarea lui Hristos și către realitatea învierii. Este așa cum ne învață cuvintele acelui imn deosebit scris de Katharina von Schlegel, „Liniștește-te, sufletul meu”: „Liniștește-te, sufletul meu: Isus al tău poate răsplăti / El îți dă din plinătatea Lui”.