Publicată pentru prima dată în anul 1928, într-o perioadă caracterizată de o avalanșă de scrieri menite să explice cartea Apocalipsa, această scurtă carte oferă o vedere generală excepțională asupra ultimei cărți din Scriptură, un studiu potrivit pentru lectura devoțională, dar care poate sluji în același timp ca un cadru de referință deosebit de clar pentru pregătirea predicilor.

Autorul tratează vedeniile apostolului Ioan ca o serie de panorame paralele ale epocii bisericii, fiecare cu o atenție concentrată pe aspecte specifice, dar cu scopul unic de a le aduce mângâiere credincioșilor și pentru a sublinia suveranitatea lui Dumnezeu și biruința Domnului Isus Hristos.

Fiind mesajul final al lui Hristos față de această lume, cartea Apocalipsa are și un mesaj evanghelistic pronunțat, pe care autorul îl subliniază cu o abilitate deosebită.

PREFAȚĂ

Capitolul 1. PROLOG. TRĂSĂTURI CARACTERISTICE

Capitolul 2. STRUCTURA, INTERPRETAREA ȘI SCOPUL

Capitolul 3. PRIMUL CICLU: CELE ȘAPTE BISERICI. TIPURI DE VIAȚĂ SPIRITUALĂ

Capitolul 4. CICLUL AL DOILEA: CELE ȘAPTE PECEȚI. MIJLOACELE FOLOSITE

Capitolul 5. CICLUL AL TREILEA: CELE ȘAPTE TRÂMBIȚE. JUDECATA ASUPRA LUMII

Capitolul 6. CICLUL AL PATRULEA: BALAURUL ȘI CELE DOUĂ FIARE. TRINITATEA RĂULUI

Capitolul 7. CICLUL AL CINCILEA: CELE ȘAPTE POTIRE. JUDECĂȚILE ASUPRA APOSTAZIEI

Capitolul 8. CICLUL AL ȘASELEA: BABILONUL. CONDAMNAREA FIAREI ȘI A PROROCULUI MINCINOS

Capitolul 9. CICLUL AL ȘAPTELEA: MILENIUL. JUDECATA ASUPRA SATANEI ȘI A MORȚILOR

Capitolul 10, EPILOG: NOUL IERUSALIM

Note bibliografice și explicative