Aș putea folosi inteligența artificială (AI) ca să mă ajute să-mi elaborez predicile?

În legătură cu acest subiect, am atins unele aspecte într-o intervenție recentă din APJ 1985, „John Piper on ChatGPT”. Acolo, frate păstor, ați explicat că hedonismul creștin ne oferă o perspectivă unică asupra AI, subliniind că Dumnezeu este proslăvit când oamenii nu doar că Îl înțeleg, ci se și bucură în El din inimă – lucru pe care AI, lipsindu-i simțămintele spirituale și o inimă supranaturală, nu poate să îl facă. AI este deconectat fundamental de scopul intenționat de Dumnezeu în ce privește inteligența. Ulterior, ați venit cu mai multe gânduri pe această temă, în mesajul Dvs de la conferința Sing!, unde ați explicat de ce nu auzim niciodată nimic despre „emoția artificială”.

Presupun că încă există o mulțime de lucruri de tratat pe acest subiect. În timp ce v-ați strâns gândurile pe tema AI, vom reveni la această temă cu două noi unghiuri de a o vedea, chestiuni ridicate de cei ce ascultă podcast-ul nostru: un păstor și un lider de lucrare la colegiu. Primul mesaj, venit de la un păstor anonim, pune această întrebare:

„Frate păstor John, credeți că ar fi corect să folosesc platformele de AI – precum Gemini sau ChatGPT – ca să mă ajute să fac schița unei predici, a unei lecții pentru întâlnirea de tineret sau de studiu biblic, atât timp cât o analizez, o ajustez și mă asigur că se potrivește Cuvântului lui Dumnezeu?”

Al doilea mesaj vine de la un lider de lucrare la colegiu, care spune:

„Bună ziua, frate păstor John! Vă mulțumesc pentru acest podcast și pentru felurile în care i-a binecuvântat pe atât de mulți oameni. Întrebarea mea este aceasta: Pot să folosesc AI ca să scriu mesajele mele către susținătorii lucrării? În el le ofer actualizări reale și lucruri adevărate, dar mi se pare foarte greu să compun aceste mesaje. Deși AI m-ar ajuta să scriu aceste mesaje mai repede și mai frecvent, sunt îngrijorat că aș putea simți că îi înșel cumva pe susținătorii lucrării. Care sunt pericolele potențiale când păstorii folosesc AI pentru sarcini de lucrare cum ar fi pregătirea predicilor sau scrierea mesajelor legate de lucrare?”

Să începem cu o definiție, și am luat această definiție direct de pe Google. Este o altă inteligență artificială care definește ce este inteligența artificială. „Inteligența artificială este o tehnologie care le permite computerelor și mașinilor să simuleze procesele omenești de învățare, înțelegere, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, creativitate și autonomie”.

Ce îi va lipsi AI întotdeauna

Aspectul la care tocmai s-a făcut referință în întrebare este mesajul meu de la conferința Sing!, unde am atras atenția la faptul că din acea definiție lipsește ceva, adică din acea listă de lucruri pe care AI le simulează, și anume lipsește emoția. Sentimentele nu sunt enumerate acolo. De ce? Mie mi se pare un lucru foarte important, pentru că scopul suprem al Universului este ca Dumnezeu să fie proslăvit, iar El nu este proslăvit doar prin a gândi corect despre El, doar prin a fi înțeles logic, ci și prin a ne bucura de El într-un fel corect, prin a-L admira, aprecia și prețui. Iar Dumnezeu este proslăvit cel mai mult când noi ne găsim cea mai mare împlinire în El, iar asta înseamnă că inteligența artificială nu va fi în stare niciodată să I se închine.

Închinarea nu presupune doar să gândești corect, lucru pe care computerele îl pot face. Închinarea înseamnă și să simți corect în legătură cu Dumnezeu. Acest lucru este cu adevărat crucial, dacă nu cumva începem să credem că inteligența artificială poate lua locul ființelor omenești în împlinirea scopului divin din Univers. Ea nu poate face asta. Simțămintele din inima omului sunt esențialmente de o altă natură decât procesele de gândire logică din mintea omului. Pe noi nu ne deranjează – și eu nu sunt deranjat – de faptul că un computer poate simula procesul omenesc de raționare logică, dar ni se pare absurd ca o mașină să încerce să se bucure, să se desfete, să fie încântată, uimită ori să simtă durere sau frică. Noi știm că acestea sunt produsul sufletului omenesc într-un fel atât de unic, încât ele nu pot fi înlocuite de mașini. Însăși expresia „emoție artificială” este o absurditate.

Așadar, aceasta a fost esența mesajului meu de la conferința Sing! Și eu cred că deosebirea dintre inteligența artificială și emoția artificială ne eliberează de o reacție exagerat de temătoare față de ceea ce AI poate să facă sau nu.

Ce este nou în AI

Ceea ce avem, în esență, sub forma inteligenței artificială – denumită ChatGPT sau în orice alt fel, dar mă concentrez acum pe ChatGPT pentru că este instrumentul pe care îl cunosc cel mai bine și cu care am lucrat cel mai mult – ceea ce avem aici este un asistent online puternic proiectat prin propria definiție. Dacă întrebi ChatGPT, „Ce ești?”, îți va spune, „[Sunt un asistent] pentru a înțelege și genera texte asemenea oamenilor, bazate pe ceea ce mi se cere. Utilizatorii pot pune întrebări, pot căuta informații sau se pot implica în conversații, iar ChatGPT răspunde cu texte relevante și coerente”. Acest lucru este crucial.

Acest lucru este ceva nou. Google nu scrie eseuri sau poezii. ChatGPT face asta. Așadar, poți să capeți o mulțime de informații de la Google – poți să îi pui o mulțime de întrebări și să capeți răspunsurile pe care le dorești. El [motorul de căutare, n.tr.] nu va scrie o poezie pentru tine, pe când ChatGPT poate face asta, ceea ce înseamnă că ChatGPT are cel puțin aceste două funcții distincte: informare și compunere. Poți, de exemplu, să îi ceri ChatGPT să îți enumere simptomele bolii Parkinson. Poți să spui, „scrie un paragraf de o sută de cuvinte descriind simptomele”, și el va scrie un paragraf frumos cu o sută de cuvinte, descriind simptomele bolii Parkinson și să-ți dea o listă a lor.

În acel sens, ChatGPT este pur și simplu un alt instrument foarte sofisticat adăugat altor surse de informare pe care noi ne folosim cu regularitate ca să ne ajute să cunoaștem ceea ce avem nevoie să știm și să înțelegem ce avem nevoie să înțelegem, între ele fiind dicționarele, enciclopediile, articolele, cărțile, căutările pe Google, și așa mai departe. Noi am făcut astfel de lucruri vreme de o mie de ani – căpătând ajutor de la alți oameni, care ne-au ajutat să cunoaștem ce avem nevoie să cunoaștem, ca să înțelegem ce avem nevoie să înțelegem. Dacă folosești ChatGPT în felul ăsta, îl folosești într-un fel caracteristic vremurilor mai vechi.

Ceea ce este nou acum este că îi poți cere ChatGPT să scrie o predică de două mii de cuvinte despre Pilda fiului risipitor din Luca 15. De fapt, poți să îți formulezi cererea astfel: „Te rog să scrii pentru mine o predică de două mii de cuvinte pe tema fiului risipitor din Luca 15 în stilul și limbajul teologului John Piper, John Calvin sau R.C. Sproul”. Și te vei alege cu o predică uluitor de bine scrisă în stilul și folosind limbajul teologului pe care l-ai menționat în cererea ta. Sau poți să îi ceri GPT să scrie pentru tine mesajul tău lunar către donatori. Doar dă-i câteva lucruri și spune-i să îl scrie într-un anumit număr de cuvinte, și se va descurca probabil la fel de bine ca tine.

AI face podcasturi

Dar există ceva la care vreau să ne gândim în această discuție. Când am văzut, Tony, că ai vrut să vorbesc aici despre AI, m-am dus pe ChatGPT și iată ce i-am scris: „Te rog scrie un răspuns de 800 de cuvinte, conform teologiei și stilului teologului John Piper, la întrebarea, Care sunt pericolele când un păstor folosește AI?” Asta este ceea ce i-am cerut. I-a luat cinci secunde să producă un eseu de 857 de cuvinte, eseu care era atât de bun, încât dacă doar l-aș fi citit acum, nu cred că tu, Tony, sau ascultătorii tăi ați fi știut că citeam ce a răspuns ChatGPT. Uimitor!

Răspunsul ChatGPT avea o introducere, apoi era punctul 1 (pericolul deconectării de Dumnezeu și un citat din 1 Corinteni 2), punctul 2 (riscul lucrării depersonalizate și un citat din Ioan 10) – și cita din Scriptură pentru că John Piper face asta, nu-i așa? – punctul 3 (provocarea integrității teologice și un citat din Evrei 4), punctul 4 (pericolul compromisului etic), punctul 5 (amenințarea idolatriei legate de eficiență și un citat din Psalmul 127), și o încheiere denumită „O chemare la discernământ”. Adică este excelent și incredibil.

Și dacă ți-aș fi citit asta ca și cum ar fi fost scris de mine, ar fi fost un lucru rău. Asta este ceea ce vreau ca ascultătorii [cititorii] să audă. Rău – folosesc un cuvânt categoric pentru că nutresc simțăminte puternice în acest sens. Acest lucru atacă inima lui Dumnezeu, sensul creștinismului și integritatea bisericii și a slujitorilor ei. Nici Dumnezeu și nici copiii Lui nu vorbesc într-un fel încât să vină înaintea altora cu idei sau gânduri care nu sunt adevărate despre noi sau ceea ce spunem, sau despre simțăminte din ei care nu sunt potrivite și însușite de noi. Altfel spus, noi nu înșelăm. Noi suntem oameni dedicați adevărului, transparenței și onestității în absolut toate lucrurile, altfel nu suntem nimic.

Scurtătura îngrozitoare

Așa că iată răspunsul meu: Nu, nu folosi ChatGPT ca să scrie mesajul tău către susținătorii lucrării. Nu face asta, decât dacă scrii de la bun început, cu litere mari, „Acest mesaj a fost creat cu ChatGPT”. Un astfel de gest ar fi onest, iar susținătorilor tăi nu le-ar plăcea. Nici chiar și în lumea seculară, cu sau fără angajamentele noastre creștine – și mă refer la The Chicago Manual of Style. Știi ce este acesta? Este un manual care îți spune cum să scrii notițele de subsol și cum să organizezi totul într-un eseu sau compoziție. The Chicago Manual of Style conține deja cerințe despre cum să citezi sursele de tip ChatGPT. Când citezi din ceva care a fost creat de ChatGPT, The Chicago Manual of Style îți spune cum să îi acorzi credit. Iar dacă lumea face asta, oh, Doamne, cu cât mai mult ar trebui noi să fim preocupați profund să fim cinstiți în toate lucrurile?

Apoi, în al doilea rând, nu folosi ChatGPT ca să-ți scrie schița predicii tale, pe care apoi să o verifici, să o ajustezi și să o adaptezi. Ca să fiu franc, eu sunt îngrozit de acest gând – îngrozit. Știu că resursele și paginile de internet au fost folosite de multe ori de păstori care au vrut să o ia pe scurtătură. În astfel de resurse există schițe, ilustrații și explicații cum să îți faci cercetarea, și așa mai departe. În sensul ăsta, nu este nimic nou, dar asta a fost mereu ceva îngrozitor pentru mine, și asta din următorul motiv: unul dintre cerințele calificative pentru a fi un prezbiter/păstor/predicator din Biblie este darul sau abilitatea de a da învățătură, didaktikos (1 Timotei 3:2). Asta înseamnă că trebuie să ai abilitatea, darul de a citi un pasaj al Scripturii, să înțelegi realitatea tratată de el, să simți emoțiile menite să le stârnească, să fii în stare să explici acel pasaj altora într-un fel clar, și să îl ilustrezi și să îl aplici spre zidirea lor. Acesta este un dar pe care trebuie să îl ai. Este sarcina ta numărul unu. Dacă nu ai acest dar, n-ar trebui să fii păstor pastor.

Așadar, să folosim ChatGPT și alte surse pentru informare, chiar pentru inspirație, la fel cum folosești comentariile, articolele, cărțile, cântările și poeziile, dar nu-l folosi pentru compunere decât dacă îi vei da creditul și îl vei cita corect. Așadar, dacă vrei ca ChatGPT să scrie schița predicii tale și tu o ajustezi apoi, ai face bine să le spui oamenilor cărora le predici că „ChatGPT, inteligența artificială, a compus Cuvântul lui Dumnezeu din dimineața asta pentru voi”.

Acest material este parte din seria de podcasturi „Ask Pastor John” realizată de Tony Reinke cu John Piper. Publicat în original sub titlul Should I Use AI to Help Me Write Sermons? pe DesiringGod.org. Tradus și publicat cu permisiune. Sursa foto: Freepik. Acest articol NU a fost tradus cu instrumente AI. 🙂