Știi că predici cu adevărat Evanghelia atunci când…

Atunci când doi păstori se întâlnesc pentru prima dată, se ridică întotdeauna aceeași întrebare: Cât de mare este biserica ta? Și eu primesc această întrebare. Cum altfel s-ar putea presupune că un păstor poate stabili dacă este un succes sau un eșec? Lucrarea pastorală nu este ca sporturile, în care până și cele mai obscure statistici sunt cuantificate și li se atribuie valoare. Lucrarea nu seamănă nici cu afacerile, în care liniile de pe grafic sunt fie roșii, fie negre. Ea nu este nici ca un atelier de producție, judecat după cât de multe produse vinde sau după cât de mulți bani face la fiecare vânzare. Nu, lucrarea pastorală este mult mai nebuloasă. Ecuațiile pământești pentru a determina succesul sau eșecul unui păstor sunt mult mai dificil de imaginat.

Datorită naturii sale nebuloase, anumiți păstori încearcă cu disperare să găsească o modalitate de a măsura sau de a număra succesul ei, astfel încât să poată stabili dacă sunt eficienți. Ei doresc să se asigure că fac o slujbă bună. Așa că, ei se îndreaptă către indicatori precum mărimea congregației, numărul de descărcări a predicilor lor, numărul de abonați de pe Twitter, suprafața ocupată de clădirea bisericii sau mărimea bugetului acesteia. Dar, chiar dacă nu este nimic greșit în mod necesar în legătură cu aceste cifre, ele nu sunt, în mod uzual, un bun indicator cu privire la faptul că un păstor a fost sau nu credincios predicării Evangheliei. În fapt, ele pot fi chiar amăgitoare, făcând ca păstorul să creadă că este de succes, când, de fapt, el poate să nu fi fost decât popular (mare diferență!).

Așadar, cum poate un păstor să spună dacă este credincios predicării Evangheliei? Iată câțiva indicatori. Așadar, vei ști că ai predicat Evanghelia atunci când…

EȘTI MAI PUȚIN IMPRESIONAT DE TINE

Înainte de a predica Evanghelia altora, trebuie să fii capabil să o predici propriei persoane. Nu poți să conduci pe alții să bea dintr-un pârâu pe care tu însuți nu l-ai descoperit. Cum știi dacă predici Evanghelia propriei persoane? Un semn al acestui fapt este că ești mai puțin impresionat de propria persoană decât erai în trecut.

Atunci când primim cu adevărat Evanghelia, începem să conștientizăm că noi nu suntem cine știe cine. În 1Cor 1:26-27, Pavel spune:

„De pildă, fraților, uitați-vă la voi care ați fost chemați: printre voi nu sunt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici mulți de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de rușine pe cele înțelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari.”

Dumnezeu nu operează ca la o echipă profesionistă de baschet. El nu cheamă pe scenă pe cei mai buni și mai străluciți. Dimpotrivă, El cheamă pe cei slabi și smeriți la mântuire, apoi îi trimite în lucrare. Dacă ai fost chemat la lucrare, acest lucru nu se datorează faptului că Dumnezeu ar avea nevoie de tine în echipa Lui. Dimpotrivă, asta se datorează faptului că El găsește plăcere în mântuirea ta și te-a dorit familia Sa. Atunci când pricepem acest adevăr monumental, El ne permite să abandonăm să tot încercăm să ne pretindem cineva. Dumnezeu nu se lasă impresionat de noi, așa că nici noi n-ar trebui să fim impresionați de propriile persoane.

Înaintând în lucrarea în care ești parte, te simți mai puțin important, pe măsura trecerii timpului? Asta este o veste bună! Probabil că înseamnă că predici Evanghelia propriei persoane!

BISERICA TA DEVINE UN LOC MAI COMPLICAT 

Dacă predici Evanghelia cu credincioșie, Dumnezeu va face ca necredincioșii să fie mântuiți. Dar, atunci când aceștia sunt mântuiți, ei vin în biserica ta și aduc cu ei bagajul lor. Mântuirea nu se petrece niciodată într-un vid total. Păcatele, slăbiciunile și luptele noastre nu dispar în clipa în care suntem mântuiți. Atunci când o femeie anorexică este mântuită, ea este iertată total și complet, dar este foarte probabil ca ea să continue să se lupte cu anorexia pentru o vreme. În calitate de păstor, vei avea privilegiul de a înfrunta problemele ei și de a o ajuta să iasă din ele. Atunci când un curvar notoriu este mântuit, păcatele lui sunt iertate imediat, dar obiceiurile lui rele și poftele nu se sting în acea clipă. Ca păstor, ai de asemenea privilegiul de a sta alături de el și de a-l ajuta să învingă lupta cu pofta.

Mai mult, nu uita că și tu, atunci când ai fost mântuit, ai adus cu tine în biserică problemele tale (și încă ești un om care cauzează probleme!) Dacă biserica ta experimentează astfel de probleme, nu fi descurajat. Probabil că înseamnă că predici Evanghelia cu credincioșie!

OAMENII ÎNCEP SĂ FIE CINSTIȚI CU EI ÎNȘIȘI

Vestea bună a Evangheliei este că Dumnezeu ne acceptă așa cum suntem, nu așa cum vom fi. În Hristos, suntem acceptați pe deplin, complet, total și radical. Neprihănirea lui Hristos este pusă în contul nostru 100%. Nu 50%, nu 85% – ci 100%. Dacă predici Evanghelia în toată bunătatea ei radicală, oamenii se vor simți siguri în Hristos. Dacă oamenii se simt siguri în Hristos, ei pot să se oprească din a acționa ca și cum ar avea totul. Dacă sunt neprihăniți în Hristos, nu au nevoie să îmbrace vreo mască. De aceea, și ei și tu, puteți fi cinstiți cu voi în legătură cu păcatele și luptele voastre.

Atunci când oamenii încep să fie onești cu privire la luptele lor, lucrurile pot deveni… complicate. Când o persoană își mărturisește atracția față de același sex, dependența de droguri, lăcomia, mânia intensă, minciuna cronică sau disperarea totală, acest lucru poate crea valuri de reacții de răutate, tensiune socială și chiar dezbinare. Ca păstor, ai privilegiul de a ajuta oamenii să treacă prin complicațiile pe care păcatul le creează. Ai privilegiul să ajuți oamenii se aplice Evanghelia pentru a scăpa de mânie, de dependența de droguri, de atracția față de același sex.

Dacă biserica ta devine din ce în ce mai mult un loc complicat din cauza faptului că oamenii sunt onești cu privire la propriile persoane, nu fi descurajat! Probabil că acest lucru înseamnă că predici Evanghelia cu credincioșie.

CONCLUZIE

​Lucrarea este un joc cu numere. Nu are de-a face cu cine este mai mare, mai bun sau mai strălucitor. Lucrarea este complicată, și cu probleme. Ea are de-a face cu a deveni mai puțin impresionat de propria persoană și mai mult lovit cu suferință de Mântuitorul. Dar aceasta este o veste bună. De ce? Pentru că ea ne permite să ne dăm jos de pe scara performanței omenești. Ne permite să ne oprim din a considera că suntem superiori atunci când comparăm biserica noastră cu alte biserici. Atunci când predica cu adevărat Evanghelia, atât nouă înșine cât și altora, ea ne eliberează. De asemenea, ea conduce la acel fel de succes care durează o veșnicie!