În general, când vine vorba despre lucruri vechi, ele nu ne mai sunt de mare folos, dar faţă de ele nutrim unele sentimente de ataşament, doar pentru că au fost parte din vieţile noastre și ne-am folosit de ele pentru o vreme. În literatură, cărţile „vechi” sunt cu atât mai preţuite cu cât autorii s-au dovedit capabili să vorbească nu doar pentru vremurile lor, cât și pentru vremurile noastre. Sfaturi pentru Căutători este una din acestea.

Scrisă de Charles Haddon Spurgeon și publicată pentru prima dată în anul 1896, aproape de finele vieţii și lucrării sale, cartea Sfaturi pentru Căutători este un fel de esenţă a inimii și lucrării sale spre gloria lui Dumnezeu: călăuzirea sufletelor pierdute către Domnul și Mântuitorul Isus Hristos.

Un rafinat cunoscător al inimii omului, Spurgeon tratează în cartea sa unele dintre realităţile spirituale fundamentale  care privesc mântuirea, și o face într-un fel care este atât profund, cât și simplu de înţeles, dar nu simplist. Cuvintele lui Spurgeon poartă în ele greutate doctrinară și înţelepciune scripturală, așa încât este recomandabil cititorului să îi citească rândurile cu răbdare și să le treacă nu doar prin filtrul minţii, ci și prin cel al inimii.

Sfaturi pentru Căutători este o colecţie de 14 eseuri scurte, tratând diferite aspecte legate de persoanele care Îl caută pe Dumnezeu, de întrebările și obiecţiile pe care acestea le-ar putea avea în drumul lor către mântuire, de ce este credinţa, justificarea și alte asemenea lucruri.

Scriind despre credinţă, mântuire, păcat și răscumpărare, Spurgeon amintește cititorilor săi adevărul absolut că, de unii singuri, în baza meritelor și faptelor proprii, nu ajung decât la pierzare. El le arată că au nevoie să își pună întreaga credinţă și nădejde în Hristos, Mântuitorul, Preotul, Mijlocitorul, Substitutul, Ispășitorul și Dumnezeul lor.

„Când sufletul își vede propria păcătoșenie, ticăloșie și stare pierdută, se vede nepotrivit de a veni la Hristos, dar tocmai acest lucru este de ajutor, încât îl oprește să se uite la oricine altcineva, îi omoară scuzele și îl face liber să accepte mântuirea prin har”.

„Dacă nu vei veni la Hristos, poți să ajungi să fii convins de păcat, de neprihănire și de judecată, dar aceste convingeri nu vor fi decât preludiul distrugerii tale. Te poți considera un căutător după Dumnezeu, dar până când nu ajungi să Îl și găsești pe Dumnezeu, rămâi un vrăjmaș al Lui, iar Dumnezeu este mânios pe tine în fiecare zi.”

Despre autor
1. Nu încerca să te mântuiești singur
2. Cei disprețuiți
3. Căutătorii Îl ating pe Hristos
4. De ce nu este încă lumină?
5. „Așteptăm lumina” (Isaia 59:9)
6. Invitația
7. Ceva ce trebuie făcut corect
8. Obstacole în calea venirii la lumină
9. Căutătorii încurajați
10. Căutarea
11. Cum a căutat și a găsit Luther
12. Mântuiți prin credință
13. Pot să cred?
14. Răspuns la o întrebare inutilă