Hristos pe veci

Se apropie o vreme – și cu ce viteză! – când va veni cel mai solemn și mai sever, dar cel mai dulce și mai autentic test al puterii susținătoare și mângâietoare a lui Hristos, socotit prețios în experiența sfinților Săi: ultima scenă a vieții. Imaginați-vă că acest moment ar fi sosit deja. Orice atracție pământească încetează, și orice lucru interesant își pierde strălucirea. Totul eșuează – inima și tăria, puterea mentală, îndemânarea medicală, afecțiunea omenească și compasiunea – toate încetează. Filmul vieții este proaspăt în ochi și realitățile invizibile ale lumii spirituale se descoperă în fața ochilor noștri.

Aplecându-se către tine, Cel care te-a iubit și te-a însoțit până la malul acestui râu rece îți cere un semn. Ești prea slab ca să concepi un gând, prea prăbușit care să mai respiri un cuvânt, prea absorbit de scenă pentru a mai putea să îți imaginezi ceva drept răspuns. Nu poți acum să îți declari credința într-un crez elaborat, și n-ai vreo experiență profundă, nici o emoție înălțătoare sau vreo viziune cerească pe care să o descrii. O singură propoziție înglobează tot ceea ce știi, crezi și simți acum, una scurtă, dar cu totul convingătoare și cu totul expresivă. Ea constituie mărturisirea credinței tale, suma experienței tale și temelia nădejdii tale – „Hristos este prețios pentru sufletul meu!”

De ajuns! Creștinul muribund și Prietenul care îl cercetează nu-și pot dori mai mult. Dragul meu Mântuitor, fii aproape de mine în această clipă solemnă! Atrage valea mai aproape de mine, așterne-mi fruntea obosită la pieptul Tău, și spune-mi acele cuvinte care îmi mângâie inima și care îmi ridică sufletul plin de lupte, tânjiri și dorințe – „nu te teme, căci Eu sunt cu tine” (Isaia 41:10) – și apoi voi fi fericit să mor. Moartea nu va mai avea niciun venin, mormântul nicio umbră și veșnicia nimic înfricoșător. Apoi, după experiența binecuvântată a prezenței Tale prețioase pe pământ, voi trece în biruință prin poarta umbrită pentru a ajunge în strălucirea deplină și în plinătatea bucuriei veșnice a tot ceea ce am crezut, am dorit și am nădăjduit cu privire la gloria Ta deplină și vrednicia Ta completă din ceruri. „Înaintea Feței Tale sunt bucurii nespuse, și desfătări veșnice în dreapta Ta” (Psalmii 16:11).

Fragment din cartea The Precious Things of God, Soli Deo Gloria, o lucrare a Reformation Heritage Books, www.heritagebooks.org