Scutul împotriva capcanelor Satanei

Dacă vrei să nu cazi în vreuna dintre capcanele și șiretlicurile Satanei, păstrează-ți părtășia cu Dumnezeu. Puterea ta de a rezista împotriva săgeților arzătoare ale Satanei vine din părtășia ta cu Dumnezeu. Un suflet aflat într-o părtășie intensă cu Dumnezeu poate fi ispitit, dar nu va fi ușor de cucerit. Un astfel de suflet va lupta cu ispita până la moarte.

Părtășia cu Dumnezeu echipează sufletul cu cele mai mari și mai alese argumente pentru a rezista în fața ispitelor Satanei. Părtășia este rezultatul unirii. Părtășia este schimbul reciproc dintre Hristos și un suflet care are parte de har. Părtășia este scara lui Iacov, prin care Hristos Se coboară suav în suflet, iar sufletul, prin influențele divine, se înalță suav la Hristos. Părtășia cu Hristos aduce înflăcărare, ridică și întărește sufletul. Cât timp Samson și-a păstrat părtășia cu Dumnezeu, niciun vrăjmaș nu i-a putut sta în cale, ci el a mers cuceritor înainte; dar când a scăzut în părtășia lui cu Dumnezeu, el a căzut de îndată pradă comploturilor vrăjmașilor lui. Așa este și cu sufletele noastre. Cât timp îți menții părtășia cu Dumnezeu, vei fi prea greu de cucerit de „duhurile răutății”; dar dacă vei fi cădea de la părtășia ta cu Dumnezeu, vei cădea, ca și alții, înaintea fiecărei ispite. Câtă vreme David și-a păstrat părtășia cu Dumnezeu, el a stat în picioare și a triumfat înaintea tuturor vrăjmașilor lui; dar când el a decăzut în părtășia lui cu Dumnezeu, el a căzut și înaintea vrăjmașilor de la pieptul lui și a fugit dinaintea celor care voiau să îi ia viața. Așa va fi și în cazul sufletului tău, dacă nu îți menții părtășia cu Dumnezeu. Iov și-a păstrat părtășia cu Dumnezeu și l-a învins pe Satana de pe un morman de gunoi, dar Adam și-a pierdut părtășia cu Dumnezeu și a fost cucerit de Satana în Paradis. Părtășia cu Dumnezeu este ca un scut în țară, ca o ancoră în mijlocul mării; ea este o sabie care te poate apăra și un toiag de care să te poți sprijini. De aceea, păstrează-ți părtășia cu Dumnezeu.

Fragment din The Complete Works of Thomas Brooks, ed. Alexander Balloch Grosart, Vol. 4 (Edinburgh; London; Dublin: James Nichol; James Nisbet and Co.; G. Herbert, 1867), p. 54-55.

Un ceas de părtășie cu Dumnezeu în odăița personală este mai de preferat decât cea mai aleasă și mai bună companie din lume. – Thomas Brooks