5 ianuarie / Roua dimineții

„FRICA MORȚII” (Evrei 2:15).

Toți oamenii trebuie să moară, dar nu toți mor la fel; unii sunt luați brusc, alții de o boală cronică; unii mor doar în siguranță, alții fericiți. Unii se tem de moarte toată viața, alții deloc. Dar moartea trebuie privită prin Isus, căci, dacă ne gândim serios la ea, ne vom teme. Prima moarte este doar o despărțire de trup; a doua moarte este o despărțire de Dumnezeu. Trebuie să trecem prin prima, nu și prin a doua. Ce ne va despărți de dragostea lui Dumnezeu? Moartea? Nu, noi suntem mai mult decât biruitori prin Cel ce ne-a iubit. Moartea doar deschide ușa închisorii și eliberează prizonierul. Ea este un răspuns la numeroasele noastre rugăciuni pentru eliberare, pentru eliberare de păcat, pentru fericire desăvârșită. Dacă suntem uniți cu Isus printr-o credință vie, moartea nu ne poate despărți, ci doar ne va introduce în prezența Lui, ca să ne putem bucura pe veci de dragostea Sa.

Dacă umblăm cu Dumnezeu în viață, dacă credem Cuvântul Mântuitorului, dacă privim dincolo de vale, nu ne vom teme de moarte. Isus nu ne va părăsi la moarte. El va fi prezent după Cuvântul Lui și va dovedi credincioșia, fidelitatea și dragostea Lui. „Mulțumiri fie aduse lui Dumnezeu, care ne dă biruința prin Domnul nostru Isus Hristos!” (1 Cor. 15:57).