8 iulie / Roua dimineții

„URMĂRIȚI DRAGOSTEA” (1 Cor. 14:1).

Dragostea este dragoste, și ce poate fi atât de demn de gândul, grija și dorința nerăbdătoare a creștinului ca dragostea? Dragostea față de Dumnezeu, centrul și sursa oricărei excelențe, dragostea lui Isus, Mijlocitor al noului legământ, personificarea a tot ceea ce este vrednic de iubit; dragostea credincioșilor, de dragul Lui și pentru că ei sunt copiii și reprezentanții Săi; și a păcătoșilor, pentru că El ne-o poruncește. Legea o cere, iar Evanghelia, atunci când este aplicată prin puterea Duhului Sfânt, o produce. Ea nu se găsește în inimile noastre prin natură, pentru că noi suntem în vrăjmășie. Ea nu poate fi produsă de efortul omenesc, ci decurge din har. Ea este produsă de Duhul Sfânt. Ea este legată de simțământul evanghelic. Manifestarea ei este fericirea și sfințenia noastră.

Nu există religie adevărată fără iubire, și nu avem evlavie adevărată decât în măsura dragostei adevărate. Să umblăm după dragoste.

Să cultivăm dragostea față de poporul Domnului, de dragul Domnului; nu doar față de cei care văd așa cum vedem noi, care merg la locul de închinare pe care îl frecventăm noi și care sunt prietenii noștri; aceasta este dragostea sectară. Nu, ci noi să-i iubim pe toți cei ce Îl iubesc pe Isus, deși în unele lucruri ei s-ar deosebi de noi.