14 august / Roua dimineții

„ÎN ZIUA NENOROCIRII, GÂNDEȘTE-TE” (Ecl. 7:14).

Circumstanțele ne impun uneori îndatoririle. Copiii Domnului trebuie să treacă prin multe schimbări, căci în această lume ei sunt străini și călători. Uneori prosperitatea ne cheamă la bucurie, iar alteori necazurile ne cer să luăm seama. Dacă rugăciunea pare a fi că nu primește răspuns, cererile noastre par să fie refuzate și nu ne putem bucura de viața și puterea religiei, aceasta este ziua necazului. Dacă providența se încruntă, iar inima se contractă și devine împietrită, este o zi a nenorocirii, și acesta este prilejul să ne gândim: Oare nu există o cauză? Care este problema? Am îngăduit oare păcatul? Sau am disprețuit îndurarea? Sau am neglijat îndatorirea? Sau ne-am înălțat pe noi înșine? Care este scopul acestei circumstanțe? Este oare pentru a ne corecta, a ne mustra și a ne restaura? Cum ar trebui să acționăm acum? Să ne rușinăm, să Îi dăm dreptate Dumnezeului nostru, să mărturisim păcatul, să ne deplângem nebunia, să cerem iertare și să Îi implorăm restaurarea. Este mângâierea noastră să știm că Domnul ne cheamă să ne întoarcem, căci El declară că este gata să ne ierte, făgăduiește o primire plină de har și ne asigură că ne va vindeca de căderile noastre și că ne va iubi liber. Să Îl căutăm cu credință, cerând binecuvântarea Lui.