7 mai / Roua dimineții

„ISRAELE, NU MĂ UITA” (Isaia 44:21).
Ce blândețe, milă și dragoste vedem aici! Prietenii ne uită, rudele sunt nepăsătoare față de noi și uneori ne temem că Dumnezeul nostru ne-a uitat, dar El ne asigură aici că nu vom fi uitați niciodată de El. Numele noastre sunt în cartea Lui.
Reprezentantul nostru este întotdeauna înaintea tronului Său și noi suntem obiectele grijii Sale constante. El nu ne poate uita în timp ce Isus pledează pentru noi; și dacă El nu uită, nu ne va neglija niciodată.
Există un singur lucru despre care se spune că Dumnezeu uită, și acela ține de păcatele noastre, dar El este mereu atent la legământul Său. El nu va uita circumstanțele în care ne aflăm, nevoile de care suntem îndurerați sau rugăciunile pe care le aducem la tronul Său.
Dar, deși suntem siguri că Dumnezeul nostru nu ne va uita niciodată, totuși nu putem găsi nicio împlinire dacă Duhul Sfânt nu ne smerește, nu ne golește și nu Îl înalță pe Hristos înaintea noastră, arătându-ne iertarea, pacea și mântuirea noastră în viața, moartea și mijlocirea Lui.
Preaiubiților, să ne gândim la lucrurile Duhului și să căutăm zilnic harul însuflețitor și sfințitor, harul care ne smerește.





