18 iunie / Roua dimineții

„NU VĂ VOI LĂSA FĂRĂ MÂNGÂIERE” (Ioan 14:18, LIT. KJV).

Când trec prin întuneric, credincioșii se tem adesea că Isus i-a părăsit. Acest lucru este firesc, dar este nebiblic, căci El a spus: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi” (Evrei 13:5). Slujbele Sale implică prezența Lui alături de noi, iar dragostea Lui ne asigură de prezența Sa. El nu ne va lăsa orfani. Noi suntem absolut dependenți de El. Mângâierea noastră este darul Său, iar manifestarea mângâierii depinde de prezența și harul Său. El este marea sursă de mângâiere pentru poporul Său.

Prezența și mângâierea Domnului sunt în general legate indisolubil. El le poate reține pentru o vreme pentru a ne mustra, pentru a ne instrui sau a ne corecta, dar putem conta pe întoarcerea mângâierilor Lui, căci făgăduința Sa este clară. Ea rămâne neabrogată în Cuvântul Său, iar natura și dragostea Lui sunt neschimbate. Cuvântul Său, plin de făgăduințe prețioase, ar trebui crezut și implorat, pentru că este ferm și de încredere. Nu vom rămâne niciodată orfani sau fără mângâiere, căci Tatăl nostru trăiește veșnic. Căminul nostru așteaptă să ne primească, iar nădejdea noastră este nepieritoare. O, drag credincios, pledează acest cuvânt prețios al lui Isus. Așteaptă ca El să-l împlinească. Fă totul spre slava Lui, și mângâierea ta este sigură! El nu te va lăsa fără mângâiere.