6 iunie / Roua dimineții

„TOATE LE FACE DE MINUNE” (Marcu 7:37).

Aceasta a fost mărturia mulțimii cu privire la Isus. El a făcut multe lucruri, dar a făcut totul de minune, adică foarte bine. Oare nu putem aduce aceeași mărturie în această dimineață? El ne-a chemat prin harul Său, și când reflectăm asupra mijloacelor, manierei și momentului chemării, oare nu trebuie să spunem: „El a făcut totul de minune”? El ne-a încercat în multe feluri, dar când ne gândim la planul Său, la îndurările pe care le-a amestecat cu suferințele și la eliberarea pe care ne-a dat-o din ele, trebuie să spunem: „El a făcut toate de minune”.

Dacă privim înapoi și Îl vedem stând ca Garant al nostru înaintea Tatălui pe veci, sau dacă Îl vedem luând natura noastră, purtând păcatele noastre, procurându-ne neprihănirea și trimițând Duhul Său Sfânt pentru a ne sfinți și a ne mântui, trebuie să spunem: „El a făcut totul de minune”.

Iar când știm că locașurile noastre sunt pregătite, că trupurile noastre vor fi ridicate din mormânt și ființele noastre vor fi desăvârșite după chipul Lui, când Îl vom auzi spunând: „Vino de moștenește Împărăția”, o, cu ce uimire, recunoștință și dragoste vom striga atunci: „El a făcut toate lucrurile de minune!”