23 martie / Roua dimineții

„UNDE VĂ ESTE CREDINȚA?” (Luca 8:25).

Ucenicii se aflau într-o furtună, înconjurați de primejdie și plini de frică. De aceea, ei au apelat la Isus, și au făcut ce era bine. Dar ei s-au îndoit de grija Lui, au pus la îndoială dragostea Lui și au strigat: „Pierim”. Acest lucru a fost greșit. Isus i-a întrebat atunci: „Unde vă este credința?”

Nu poate El oare să ne pună aceeași întrebare și nouă? Noi avem Cuvântul Lui, dar îl credem din toată inima? Vorbim despre dragostea Lui, dar ne încredem cu tărie în ea? Citim despre grija Lui, dar ne vedem siguranța în ea? De multe ori pare că noi credem pe altcineva mai degrabă decât pe Isus; ne încredem în alte cuvinte mai mult decât în Cuvântul Său; și, de aceea, suntem aruncați la pământ, temători și necăjiți.

Să ne străduim astăzi să ne ațintim credința constant pe Cuvântul Său prețios; să credem în providența Sa specifică; să avem părtășie cu El ca Prieten ferm și credincios. El spune: „Să nu vi se tulbure inima. Aveți credință în Dumnezeu, și aveți credință în Mine” (Ioan 14:1). El este vrednic de crezare. El nu poate înșela. El merită încrederea noastră. El nu ne va neglija. El ne încurajează nădejdea și făgăduiește: „Orice veți cere în Numele Meu, voi face” (Ioan 14:13). Crezi asta? Crezi când te rogi? Dacă nu, „unde îți este credința?”