2 ianuarie / Roua dimineții

„FIȚI RECUNOSCĂTORI” (Col. 3:15).

Ce motiv avem să fim mulțumitori! Ce motiv avem să fim recunoscători! Noi suntem înconjurați de îndurări temporale și spirituale. Dacă privim în trecut, ar trebui să ne bucurăm că Dumnezeu ne-a ales în Hristos Isus, înainte de întemeierea lumii; că El L-a trimis pe singurul Său Fiu în lume, ca să fie o jertfă ispășire pentru păcatele noastre; că El a trimis Duhul Său Sfânt în inimile noastre, pentru a ne convinge de păcat, pentru a ne conduce la Isus și pentru a ne pregăti pentru Cer. Avem Cuvântul Său în mâinile noastre, harul Său în inimile noastre, îndurările Sale în casele noastre și Cerul Său înaintea ochilor noștri.

O, ce inimi recunoscătoare ar trebui să avem! Dar să ne ducem la Isus inimile sărace, împietrite și nerecunoscătoare. El le poate înmuia și le poate umple de recunoștință. Să ne mărturisim nerecunoștința înaintea Lui și să deplângem nemulțumirea noastră la picioarele Lui. El este gata să ierte. El ne poate sfinți în întregime. El ne va auzi strigătul și va avea milă de plânsul nostru. O, Isuse, dăruiește-ne un simțământ profund al nevredniciei noastre totale și al bunătății Tale nemeritate, pentru ca sufletele noastre să Te laude zilnic cu buze pline de bucurie! Fă-ne să trăim ca niște oameni dependenți de Tine, gândindu-ne la asta; ca niște copii recunoscători, iubitori, înaintea Tatălui nostru și a Dumnezeului nostru, și să fim zilnic recunoscători.