12 Octombrie / Roua dimineții

„SĂ ȘTIȚI CĂ PĂCATUL VOSTRU VĂ VA AJUNGE” (Num. 32:23).

Păcatul nu poate fi ascuns. El se întâlnește cu ochiul lui Dumnezeu și lovește în inima Lui. Și dacă nu îl recunoaștem astfel, dacă nu îl mărturisim cu întristare și dacă nu îl părăsim cu dezgust, el ne va ajunge și ne va expune toiagului lui Dumnezeu și disprețului oamenilor evlavioși. Păcatul l-a ajuns pe Acan și i-a dovedit pierzarea; el l-a ajuns pe Noe și l-a acoperit de rușine; și l-a ajuns pe David, așa că sabia nu a părăsit niciodată casa lui. Dumnezeu nu poate fi împăcat cu păcatul, și nici noi nu ar trebui să fim.

Oricât de secret ar fi păcatul, Dumnezeu este martor, și El îl va scoate la lumină. „Cine își ascunde fărădelegile, nu propășește, dar cine le mărturisește și se lasă de ele, capătă îndurare” (Prov. 28:13). Să fim atenți să nu îi dăm niciun loc sau să nu ne închipuim în zadar că, doar pentru că Dumnezeu ne iubește, El nu va da pe față păcatul nostru. El ne asigură că păcatul nostru ne va ajunge din urmă. O, urăște păcatul așa cum Dumnezeu îl urăște. Urăște-l așa cum Isus l-a urât. Fă-te mort față de el și fii eliberat în întregime de el! Păcatul este sursa tuturor suferințelor noastre, cauza tuturor durerilor noastre și prilejul tuturor necazurilor noastre. El nu poate fi ascuns, ne va ajunge din urmă și ne va răni grav.