7 august / Roua dimineții

„DA, EU VIN CURÂND” (Apoc. 22:20).

Cine ne spune că va veni curând? Oare vreun dușman care ne amenință? Oare vreun străin? Nu, ci este Isus, Cel pe care Îl iubim, și care ne vorbește pentru a ne înveseli. El este Emanuel, cu care suntem logodiți în neprihănire, judecată, bunătate, îndurare și credincioșie. El este Mântuitorul nostru, care ne-a mântuit prin moartea Sa și care ne păzește prin viața Sa. El va veni în curând, căci momentul revenirii Lui nu poate fi foarte îndepărtat. El va veni bucuros, cu plăcere și desfătare, ca să ne primească la El. „Da”, spune Isus, „Eu vin curând”, și nu este aceasta o sursă de bucurie pentru noi, nu stârnește și nu atrage ea o așteptare sfântă în noi? Isus vine ca să pună capăt persecuțiilor noastre, să ne șteargă lacrimile, să ne conformeze chipului Său, să ne umple cu dragostea Lui, să ne îmbrace cu slava Sa și să ne aducă har pe deplin.

Oare spunem împreună cu biserica: „Amin! Vino, Doamne Isuse!” (Apoc. 22:20)? Sau suntem indiferenți față de venirea Lui? El spune: „Iată, Eu vin ca un hoț. Ferice de cel ce veghează și își păzește hainele, ca să nu umble gol și să i se vadă rușinea!” (Apoc. 16:15).

Să așteptăm și să grăbim venirea zilei lui Dumnezeu. El vine pentru răscumpărarea noastră. Venirea Lui ne desăvârșește mântuirea.