18 februarie / Roua dimineții

„FIȚI ȘI VOI ÎNDELUNG RĂBDĂTORI” (Iacov 5:8).

Dumnezeul nostru este un Dumnezeu al răbdării. Domnul Isus este marele exemplu al răbdării. Duhul Sfânt este Agentul care produce răbdare. Încercările, necazurile și dezamăgirile sunt mijloacele care stârnesc răbdarea și care o întăresc. Răbdarea necesară este o înclinație de a suporta tot ceea ce Dumnezeu a rânduit pentru noi, fără să ne plângem. Da, cu resemnare și nădejde, noi așteptăm momentul rânduit de Dumnezeu pentru îndurările de care avem nevoie sau pentru răspunsuri la rugăciunile pe care I le aducem. Răbdarea este izvorul credinței, și doar atunci când credem că Dumnezeu a hotărât, a stăpânit sau a poruncit totul spre binele nostru și spre slava Lui, doar atunci putem fi răbdători.

Răbdarea produce stăpânire de sine, închide gura oprind-o să se văicărească, împiedică inima să caute răzbunare și este un aspect de căpătâi al înfrânării de sine. Ești nerăbdător? Mărturisește-ți nerăbdarea și plângi din cauza ei înaintea lui Dumnezeu, căci altfel ea te va face nefericit și te va împinge să-L dezonorezi pe Dumnezeu. Veghează împotriva ei, căci venirea Domnului se apropie. Adu-ți aminte de profeți, apostoli, martiri, chiar de Isus, și fii și tu îndelung răbdător. „Prin răbdarea voastră vă veți câștiga sufletele voastre” (Luca 21:19). „Fiți și voi îndelung răbdători, întăriți-vă inimile, căci venirea Domnului este aproape” (Iacov 5:8).