„ARATĂ-MI CE NU VĂD” (Iov 34:32).

Noi am fost odată orbi, dar acum ochii noștri sunt deschiși. Totuși, suntem total dependenți de învățătura divină, altfel nu vom deveni niciodată cu adevărat înțelepți.

Dacă Dumnezeu ne învață, eul va deveni josnic, lumea va fi o deșertăciune, păcatul va fi amar, sângele lui Hristos cel mai prețios, neprihănirea Lui slăvită, Numele Său singura noastră nădejde, iubirea Lui bucuria noastră, Duhul Său puterea noastră, slava Lui ținta noastră, și „învață-mă” rugăciunea noastră zilnică.

Noi vedem puțin din ceea ce este Hristos în El însuși, din ceea ce a făcut El pentru poporul Său, din ceea ce El are și le va da tuturor celor care Îl cheamă în adevăr, din ceea ce El a făgăduit să lucreze în noi și să ne dăruiască.

Drag credincios, să-L rugăm zilnic pe Dumnezeu să ne învețe, ca să-L putem cunoaște pe Hristos, puterea învierii Lui, părtășia suferințelor Lui și să fim făcuți asemenea morții Sale.

Să cerem Duhului înțelepciunii și descoperirii în cunoașterea lui Hristos, ca să știm care este nădejdea chemării Sale și care sunt bogățiile slavei moștenirii Sale în sfinți.

Doar Iehova ne poate învăța cu folos.

Din devoționalul „Roua dimineții”

Sus