27 iunie / Roua dimineții

„ADUCEȚI-VĂ AMINTE DE NEVASTA LUI LOT” (Luca 17:32).
Ea i-a primit pe îngeri și i-a primit cu ospitalitate; ea a părut să creadă mesajul lor și s-a pregătit să acționeze conform lui. Ea a părut că ascultă de porunca lor și a lăsat Sodoma și pe locuitorii ei în urmă. Ea i-a părăsit pe cei nelegiuiți și s-a dus împreună cu sfinții; și totuși inima ei a rămas în cetate și s-a uitat înapoi. Ea a fost ucisă pentru că prețuia prea mult confortul ei. Ea a fost ucisă într-o manifestare vizibilă a judecății lui Dumnezeu.
Situația în care ea a murit ne spune ceva: moartea ei nu a avut loc în Sodoma, ci pe câmpie; ea a scăpat de o judecată, dar a fost zdrobită de alta. Ea a fost lăsată ca un exemplu trist al geloziei lui Dumnezeu și al dezgustului Lui față de păcat. Iată un avertisment pentru cei lacomi, ale căror inimi sunt îndreptate spre lucrurile lumii; ale celor încăpățânați, care se joacă cu poruncile lui Dumnezeu; și ale celor nehotărâți, care stau între Sodoma și Țoar. Dumnezeu va fi onorat prin ascultarea noastră sau prin suferințele noastre. Este periculos să te joci până și cu cea mai neînsemnată dintre poruncile lui Dumnezeu. Putem birui o ispită și totuși să cădem în alta. Să ne cercetăm astfel: Oare sunt inimile noastre despărțite de lume? Nu fi încrezător în tine, ci teme-te. Adu-ți aminte de nevasta lui Lot.




