Bucurii de Neclintit Tematică: Nașterea/întruparea lui Hristos

19 Decembrie / Crăciunul vorbește despre libertate

John Piper

Ascultă Pauză

Un mesaj devoțional de John Piper, parte din seria Bucurii de Neclintit.

© 2022, Asociația MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.

„Astfel dar, deoarece copiii sunt părtași sângelui și cărnii, tot așa și El însuși a fost deopotrivă părtaș la ele, pentru ca, prin moarte, să-l nimicească pe cel ce are puterea morții, adică pe diavolul, și să-i izbăvească pe toți aceia, care prin frica morții erau supuși robiei toată viața lor” (Evrei 2:14-15). 

Isus S-a făcut om pentru că era necesară moartea unui om care trebuia să fie mai mult decât om. Întruparea a fost un fel de blocare a lui Dumnezeu însuși pe un curs al morții.

Hristos nu a riscat moartea. El a ales-o. El a îmbrățișat-o. Moartea este exact lucrul pentru care a venit: „n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-Și dea viața răscumpărare pentru mulți!” (Marcu 10:45).

Nu este de mirare că Satana a încercat să Îl abată pe Hristos de la cruce – în pustie (Matei 4:1-11) și prin vorbele lui Petru (Matei 16:21-23)! Crucea a fost distrugerea Satanei. Cum l-a distrus Isus?

Evrei 2:14 spune că Satana are „puterea morții”. Asta înseamnă că el are abilitatea să facă moartea să pară un lucru îngrozitor. „Puterea morții” este puterea care îi ține pe oameni în robie prin frica morții. Este puterea care îi ține pe oameni în păcat, așa încât moartea este văzută ca un lucru îngrozitor. Dar Isus i-a luat puterea aceasta Satanei. El l-a dezarmat. El a modelat un scut al neprihănirii pentru noi, care ne face imuni în fața condamnării diavolului. Cum a făcut Isus acest lucru?

Prin moartea Lui, Isus a șters toate păcatele noastre. Un om fără păcat nu poate fi condamnat de Satana. Fiind iertați, noi suntem imposibil de distrus. Planul Satanei era să distrugă stăpânirea lui Dumnezeu condamnându-i pe copiii Lui chiar în curtea de judecată a lui Dumnezeu. Dar acum, în Hristos, nu mai există nicio condamnare. Trădarea Satanei este dejucată. Actul său cosmic de trădare este anulat. „Putem îndura răcnetul lui, căci, iată, condamnarea lui este sigură”.7

Crăciunul vorbește despre libertate – libertatea în fața fricii morții. Isus a luat natura noastră la Betleem ca să moară moartea noastră la Ierusalim – toate acestea așa încât noi să fim neînfricați astăzi, în locurile în care trăim. Da, neînfricați, pentru că, dacă a dispărut cea mai mare amenințare la adresa bucuriei noastre, de ce să ne mai frământăm pentru cele mai mici? Cum putem spune cu adevărat, „Ei bine, nu îmi este frică de moarte, dar mă tem că îmi voi pierde slujba”? Nu. Nu. Gândește-te la asta!

Dacă moartea (am spus, moartea!, nu pulsul rece) nu mai este un motiv de frică, suntem liberi, cu adevărat liberi. Suntem liberi să ne asumăm orice risc de sub soare pentru Hristos și dragostea Lui. Nu mai suntem robiți de anxietate.

Dacă Fiul v-a făcut liberi, veți fi cu adevărat liberi!

Din devoționalul „Bucurii de Neclintit”

Sus