21 Iulie / Modele pentru combaterea descurajării
Un mesaj devoțional de John Piper, parte din seria Bucurii de Neclintit.
© 2022, Asociația MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.
Carnea și inima pot să mi se prăpădească, dar Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele și partea mea de moștenire (Ps. 73:26).
Literal vorbind, verbul se referă simplu la „mi se prăpădește”, nu la „poate să mi se prăpădească”. Asaf, acest psalmist îndrăgostit de Dumnezeu, spune: „Carnea și inima mi se prăpădesc!” Sunt întristat! Sunt descurajat! Dar el lansează imediat un atac împotriva întristării sale: „Dar Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele și partea mea de moștenire”.
Psalmistul nu cedează în fața descurajării. El se luptă cu necredința, contraatacând.
În esență, el spune: „În mine însumi, mă simt foarte slab, neajutorat și incapabil să mă descurc. Trupul îmi este zdrobit și inima este aproape moartă. Dar oricare ar fi motivul din spatele acestei întristări, nu voi ceda. Mă voi încrede în Dumnezeu, nu în mine însumi. El este puterea mea și partea mea de moștenire”.
Biblia este plină de circumstanțe în care sfinții s-au luptat cu simțămintele de prăbușire. Psalmul 19:7 spune: „Legea Domnului este desăvârșită, și înviorează sufletul”. Aceasta este o recunoaștere clară că sufletul sfântului are nevoie câteodată să fie înviorat. Și dacă are nevoie de înviorare, într-un sens, el trebuie să fi fost „mort”. Așa se percep lucrurile.
David spune același lucru în Psalmul 23:2-3: „El… mă duce la ape de odihnă; îmi înviorează sufletul”. Sufletul „omului după inima lui Dumnezeu” (1 Sam. 13:14) are nevoie să fie restaurat. El era pe moarte din cauza setei și pe punctul de a cădea la pământ de epuizare, dar Dumnezeu a condus sufletul la apă și i-a dat din nou viață.
Dumnezeu a pus aceste mărturii în Biblie pentru ca noi să le folosim ca să luptăm cu necredința întristării. Iar noi luptăm folosind arma credinței în făgăduințele lui Dumnezeu: „Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele și partea mea de moștenire”. Noi predicăm acest adevăr înaintea propriilor suflete. Și îl aruncăm în fața Satanei. Și îl credem.