4 Iulie / Când vei fi împlinit?

Un mesaj devoțional de John Piper, parte din seria Bucurii de Neclintit.
© 2022, Asociația MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.

„Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, și li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu, să fie în ei, și Eu să fiu în ei” (Ioan 17:26).

Imaginează-te fiind în stare să te bucuri de ceea ce este cel mai vesel lucru, și să faci asta veșnic, cu o energie și pasiune nelimitate și crescânde.

(1) Noi nu trăim așa ceva acum. Există trei lucruri care stau în calea împlinirii noastre complete în această lume.

(2) Nimic din această lume nu are o valoare personală suficient de mare ca să împlinească cele mai adânci tânjiri din inimile noastre.

(3) Ne lipsește puterea de a savura cele mai bune comori la nivelul maxim al valorii lor.

(4) Bucuria noastră față de lucrurile din această lume va avea un sfârșit. Nimic nu este de durată.

Dar dacă țelul lui Isus din Ioan 17:26 se împlinește, toate aceste lucruri se vor schimba. El se roagă Tatălui Său pentru noi: „Eu le-am făcut cunoscut Numele Tău, și li-L voi mai face cunoscut, pentru ca dragostea cu care M-ai iubit Tu să fie în ei, și Eu să fiu în ei”. Dumnezeu nu Îl iubește pe Fiul în felul în care îi iubește pe păcătoși. El Îl iubește pe Fiul pentru că Fiul este infinit de vrednic să fie iubit. Adică El Îl iubește pe Fiul pentru că Fiul este infinit de atrăgător. Asta înseamnă că această dragoste constituie plăcerea supremă, totală. Isus se roagă ca această plăcere pe care Dumnezeu o are față de Fiul Său să fie aceeași plăcere pe care noi să o avem față de Fiul.

Dacă plăcerea lui Dumnezeu față de Fiul devine plăcerea noastră, obiectul plăcerii noastre, adică Isus, va fi inepuizabil în vrednicia Lui personală. El nu va ajunge niciodată să ni se pară plictisitor, dezamăgitor sau frustrant. Nu ne putem închipui că ar exista vreo comoară mai mare decât Fiul lui Dumnezeu.

Dar adaugă la asta lucrul pentru care Isus se roagă, anume ca abilitatea noastră – energia, pasiunea noastră – de a savura această comoară inepuizabilă să nu fie limitată de slăbiciunea noastră omenească. Noi ne vom bucura de Fiul lui Dumnezeu chiar cu bucuria Tatălui Său atotputernic.

​Desfătarea lui Dumnezeu în Fiul Său va fi în noi și va fi a noastră. Iar aceasta nu se va sfârși niciodată, pentru că nici Tatăl și nici Fiul nu au sfârșit. Dragostea dintre Ei va fi dragostea noastră pentru Ei, așa că nici dragostea noastră față de Ei nu va muri niciodată.