23 iunie / Credința Îl onorează pe Acela în care își pune încrederea

Un mesaj devoțional de John Piper, parte din seria Bucurii de Neclintit.
© 2022, Asociația MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.

El nu s-a îndoit de făgăduința lui Dumnezeu, prin necredință, ci, întărit prin credința lui, I-a dat slavă lui Dumnezeu (Rom. 4:20).

O, cât de mult tânjesc ca Dumnezeu să fie glorificat în umblarea noastră după sfințenie și dragoste! Dar Dumnezeu nu este glorificat decât dacă această umblare a noastră este însoțită de puterea Lui, prin credința în făgăduințele Sale.

Iar Dumnezeul care S-a revelat cel mai deplin în Isus Hristos, care a fost răstignit pentru păcatele noastre și a înviat spre îndreptățirea noastră (Rom. 4:25), este cel mai glorificat când noi primim făgăduințele Lui cu o fermitate bucuroasă, pentru că ele sunt obținute prin sângele Fiului Său.

Dumnezeu este onorat când noi suntem smeriți pentru eșecurile și slăbiciunile noastre, și când avem încredere în El pentru harul viitor. Aceasta este ideea din Romani 4:20, unde Pavel descrie astfel credința lui Avraam: „El nu s-a îndoit de făgăduința lui Dumnezeu, prin necredință, ci, întărit prin credința lui, I-a dat slavă lui Dumnezeu”.

El a crescut mai mult în credință, dându-I astfel glorie lui Dumnezeu. Credința în făgăduințele lui Dumnezeu Îl glorifică ilustrându-L ca suprem de înțelept, puternic, bun și vrednic de încredere. Astfel, dacă nu învățăm să trăim prin credința în făgăduințele harului viitor al lui Dumnezeu, am putea respecta rigori religioase remarcabile, dar ele nu vor fi spre gloria lui Dumnezeu.

El este glorificat când puterea de a fi sfinți vine prin credința smerită în harul Lui viitor.

Martin Luther spunea: „[Credința] Îl onorează pe Acela către care se îndreaptă, acordându-I cea mai mare importanță și cea mai mare reverență, pentru că Îl consideră credincios și vrednic de încredere”. Dătătorul în care avem încredere primește gloria.

​Marea mea dorință este să învățăm să trăim spre onoarea lui Dumnezeu. Iar asta înseamnă să trăim prin credința în harul viitor, ceea ce, la rândul ei, înseamnă să ne luptăm cu necredința oricând ea își înalță capul.