4 Noiembrie / Problema reală a anxietății

Un mesaj devoțional de John Piper, parte din seria Bucurii de Neclintit.

© 2022, Asociația MAGNA GRATIA. Toate drepturile rezervate.

„Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi este, dar mâine va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor?” (Matei 6:30).

Isus spune că rădăcina anxietății este o credință inadecvată – „credința mică” – în harul viitor al Tatălui nostru.

O reacție la acest adevăr ar putea fi următoarea: „Aceasta nu este o veste bună! În fapt, este foarte descurajator să aflu că ceea ce credeam că este o simplă luptă cu o înclinație anxioasă este mai degrabă o luptă mult mai profundă pentru a mă încrede sau nu în Dumnezeu”.

Răspunsul meu la această descurajare este că sunt de acord cu ea, dar apoi și că nu sunt de acord.

Să zicem că te-ar durea stomacul și ai încercat tot felul de tratamente medicamentoase și regimuri alimentare, dar fără succes. Apoi să zicem că doctorul îți spune, după un consult de rutină, că ai cancer la intestinul subțire. Ar fi aceasta o veste bună? Tu ai spune că este evident că nu este o veste bună! Iar eu sunt de acord.

Dar dă-mi voie să formulez altfel întrebarea: Ești bucuros că doctorul a descoperit cancerul câtă vreme poate fi încă tratat, și că, într-adevăr, el poate fi tratat cu succes? Vei răspunde afirmativ, anume că ești foarte bucuros că medicul a găsit sursa reală a problemei. Și sunt din nou de acord.

Așadar, vestea că ai cancer nu este o veste bună. Dar, într-un alt sens, ea este o veste bună, pentru că a ști ce se petrece cu adevărat în trupul tău este un lucru bun, în special când problema ta poate fi tratată cu succes.

Asta înseamnă să învățăm că problema reală din spatele anxietății este „puțina credință” (așa cum spune Isus) în făgăduințele harului viitor al lui Dumnezeu. Iar El poate să lucreze în modalități minunate care să aducă vindecarea, când noi strigăm către El: „Cred, Doamne! Ajută necredinței mele!” (Marcu 9:24).